Gara vazuta din avion in anul 1917

gara din focsani vazuta din avion in anul 1917

             Vechea Gara a orasului fotografiata de nemti in 1917. Imaginea apartine lui Klaus\wiikinger si este o mostenire de familie. Imobilul nu mai exista astazi, fiind demolat in anul 2002.

gara din focsani in anul 1917 vazuta dinspre oras

Casa Apostoleanu

dupa 1990

inainte de 1990

Familia Apostoleanu este una din cele mai vechi, din istoria moderna a orasului Focsani de Moldova, dupa unirea din1859, alaturi de cea a Stamatinestilor si a Dascalestilor.
La sfârsitul secolului XIX, familia dispunea de doua imobile, construite în acelasi stil european, cu influentele târzii ale curentului romantic.

Dupa unirea sub sceptrul lui Cuza a Principatelor Romane, la 24 Ianuarie 1859, orasul Focsani a cunoscut o dezvoltare accentuata, ajungand spre WW1 doar o amintire a acelei urbe de la marginea Imperiului Otoman, asa cum era cu doar 100 de ani inainte. Dintre oamenii de seama ce s-au nacut in acest loc enumar doar pe Ion Mincu, Constantin C. Giurescu sau Anghel Saligny.
Istoria moderna a orasului Focsani se leaga de doua nume importante: Pastia si Apostoleanu. Familia Apostoleanu, veche spita de boieri din tinutul Putnei, a fost direct legata de dezvoltarea acestui oras, cat si de actul unirii de la 1859. Ion Apostoleanu, capul "famigliei" fiind secretarul lui Alexandru Ioan Cuza.
Casa Apostoleanu a fost construita la sfarsitul secolului al 19-lea, intr-un stil eclectic cu influente romantice. Decoratiile sunt simple, sobre, avand drept motiv vegetatia luxurianta a unei gradini mitice. Pare-se ca dorinta de epatare nu a fost cea principala cand s-a construit aceasta casa.
Aceasta casa a fost gazda multor personalitati ale vremii, printre care s-au numarat si membrii familiei regale.Tot aici s-au nascut principalele societati culturale ale vremii, iar vreme de mai bine de 20 ani, au avut loc serate muzicale, cenacluri literare la care au participat Duiliu Zamfirescu, Ion Mincu etc.
Cele mai importante evenimente locale a caror gazda a fost familia Apostoleanu sunt vizitele regelui Carol I, ale reginei Elisabeta si ale regelui Ferdinand. Tot în acest imobil s-a semnat Armistitiul de la Focsani intre delegatii Armatei Române si reprezentantii Armatelor Centrale în decembrie 1917.
Dupa anul 1945 casa este nationalizata, gazduind un timp cartierul general al trupelor sovietice din zona, iar dupa 1958 devine spital cu sectiile de chirurgie si stomatologie.

Strada Mare a Unirii, inima Focşaniului de altădată - Istoria Strazii

Strada Mare a Unirii - centru

Puţini focşăneni mai sunt care îşi aduc aminte cum arăta odată urbea de pe Milcov. Avea spaţii comerciale sau nu, case de locuit şi cum erau ele dispuse? Strada Mare a Unirii este cea care le-ar putea vorbi focşănenilor despre istoria oraşului. A fost acoperită cu lemn şi a găzduit întreaga activitate de comerţ a oraşului. Aici a fost realizată şi prima sistematizare, blamată de oamenii de atunci.

Artera cunoscută de mult timp focşănenilor ca strada Mare a Unirii are o istorie îndelungată. A existat din timpuri vechi, înainte ca orice reper al oraşului de azi să se plăsmuiască şi s-a născut din nevoia locuitorilor de demult de a avea căi de comunicaţie necesare schimburilor comerciale, relaţiilor sociale, refu-giilor sau mişcării armatelor. Acest drum de legătură între provinciile româneşti, poziţio-nat în prezent între Restaurantul Zimbru şi strada Mărăşeşti, fostă Mihail Sturza, a fost consemnat în documentele de acum câteva secole.
Iniţial s-a numit drumul lui Rotopan, drum care venea de la Făurei - Garoafa, intra prin zona Amorţitu în Focşani şi continua cu strada Mare a Unirii şi ieşea din oraş pe la bariera Coteşti. Custodele Direcţiei Judeţene Vrancea a Arhivelor Naţionale, Florin Dârdală, povesteşte despre acestă stradă ca despre Uliţa Mare. Tot el ne-a spus şi despre estetica acestui loc. „Până la Mica Unire din 1859, locuitorii au dat nume acestei porţiuni Uliţa Mare, iar după Unire, în semn de bucurie şi sărbătoare, Strada Mare a Unirii. Spre deosebire de restul oraşului unde locuinţele erau aşezate cam spre fundul curţilor cu faţa la răsărit, fără a căuta dacă e sau nu cum trebuie orientată către stradă, pe această stradă prăvăliile erau aşezate la rând şi cu faţa la stradă. Casele erau construite din lemn sau paiantă, acoperite cu şindrilă ori olane groase şi împrejmuite cu garduri sau cu ziduri de cărămidă amestecată cu bolovani“, povesteşte Florin Dârdală.
La începutul secolului al XX-lea casele şi prăvăliile au început a fi construite din zid cu temelie de piatră şi acoperite cu tablă de fier devenind mult mai încăpătoare şi cu mult mai confortabile decât pe vremuri. În plus erau împrejmuite cu grilaj de fier sau de lemn vopsit.
Focşaniul se asemăna Iaşiului sau Capitalei

Strada a fost pentru prima dată învelită cu grinzi la începutul secolului al XIX-lea, aşa cum era la Iaşi şi Bucureşti, situaţie care a durat până spre sfârşitul secolului la XIX-lea. Ulterior, au fost luate măsuri pentru pavarea străzii, la care, iniţial, au participat cu muncă şi bani, particularii ce domicliau aici, iar apoi autorităţile. „În anii 1865-1870, doi edili extrem de curajoşi, în ciuda multelor reclamaţii ce li s-au adus, Hagi Nicola şi D. Nicolaide au făcut prima încercare de sistematizare a acestui târg conservator şi au tăiat de-a lungul întregii străzi centrale toate streşinile de lemn model turcesc ce ieşeau în afară mai bine de un metru, obiecte care dădeau străzii un aspect extrem de neplăcut“, ne-a precizat custodele.
La începutul celui de-al doilea Război Mondial, strada Mare a Unirii a cunoscut maxima ei dezvoltare. De-a lungul a doi kilometri se aflau mai bine de o sută de stabilimente comerciale, 30 de beciuri imense, peste 1.500 de locuitori şi mai mult de cinci sute de locuinţe particulare. Aici erau cele mai multe societăţi de cre-dit precum Banca Plăineşti, Societatea Economia, Banca Milcov şi Banca Putnei. Era locul de plimbare al focşănenilor, dar şi de interes al acestora. Făcea legătura cu piaţa comercială a oraşului şi trecea foarte aproape de piaţa simbol a loca-lităţii. Într-un cuvânt, era istoria şi originalitatea acestei comunităţi.
Comuniştii i-au alungat pe comercianţi

Venirea regimului comunist a încetinit, apoi a pus capăt activităţilor comerciale ce se desfăşurau cu predilecţie pe această stradă. Acest lucru a determinat ruinarea foştilor negustori, plecarea lor, transfe-rul proprietăţilor şi lăsarea clădirilor într-o stare de neîngrijire. Acest lucru a permis iniţierea unui amplu proces de sistematizare asupra acestei străzi. Cutremurul din 1977 a accelerat procesul deja început, iar câţiva ani mai târziu perimetrul ocupat de fosta strada Mare a căpătat forma pe care cunoaştem cu toţii. „A fost sistematizarea un lucru bun sau rău? Părerile sunt împărţite. Dramatic este, în schimb, faptul că trecutul acestui oraş modest de provincie este aproape necunoscut celor mai mulţi dintre locuitorii lui, iar pentru ceilalţi români este o enigmă. Şi acest lucru se petrece în prezent când, pentru a prospera, o comunitate trebuie în primul rând să-şi facă publică agenda istorică“, spune Dârdală cu oarecare părere de rău.
Custodele arată că sunt destul de mulţi istorici în Focşani care ar putea oferi o mână de ajutor în vederea preţuirii Focşaniului ca oraş cu o zestre istorică nepreţuită.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Orfelinatul Principesa Maria

Orfelinatul Principesa Maria ( fotografie din anii 1940)  

orfelinatu principesa maria-focsani

Cladirea se afla pe locul actualei scoli “Elena Doamna”. Pe vremuri a functionat si o scoala de aviatie in acest imobil.

Cultura si arta Focsani

In municipiul Focsani , cultura si arta beneficiaza de o adevarata traditie , cu radacini adanci in timp . Cele doua edificii TEATRUL si ATENEUL POPULAR din localitate sunt adevarate bijuterii arhitectonice , sali de cultura si arta pentru toti iubitorii de frumos . Tot in municipiu functioneaza si o Casa de cultura si doua cinematografe .
Exista doua muzee , doua biblioteci .
" TARA VRANCEI " pamant al Mioritei si al " CHIPARUSULUI " , izvor de lumina , ne-a daruit noua spre pastorire una dintre cele mai vechi forme ale spiritualitatii romanesti - folclorul - .
Un aport sustinut si valoros in planul activitatii artistice , populare il au Ansamblul Folcloric " TARA VRANCEI " si orchestra de muzica populara " DOINA VRANCEI " la care se alatura si corul de camera " PASTORALA " , care si-a castigat , prin talent si perseverenta , un renume national si international . Ansamblul folcloric " TARA VRANCEI " valorifica folclorul acestor meleaguri pline de legenda si istorie si se bucura de aprecierea tuturor iubitorilor de frumos din tara si strainatate .
Ateneul popular " Mr. Gh. Pastia " a reusit sa impuna la un nivel national Festivalul concurs de muzica usoara " Florentin Delmar " destinat cu precadere tinerilor interpreti de muzica usoara .

Industria Focsani

Inceputul secolului XX marchiaza aparitia unei industrii diversificate in municipiul Focsani . Industria alimentara detine ponderea cea mai mare in productia industriala a municipiului urmata de industria metalurgica , industria textila si prelucrare a lemnului . Astfel aici isi desfasoara activitatea agenti economici care realizeaza laminate finite pline , aparataj electric de joasa tensiune , tricotaje , fire bumbac si lana , mase plastice , mobilier divers , precum si cu profil alimentar .
Municipiul Focsani este considerat un oras cu un stadiu avansat al privatizarii .
Toate societatile de industrie usoara , constructiI precum si cele comerciale sunt in totalitate privatizate .

Bustul lui Stefan cel Mare si Sfant

Stefan cel Mare si Sfant

                Monumentul de for public reprezentând bustul lui Stefan cel Mare din Focsani a fost realizat din bronz pe un soclu placat cu piatra în anul 1993, fiind opera artistului F.Musta.
Stefan cel Mare fiul lui Bogdan al-II-lea a fost domnitorul Moldovei între anii 1457-1504. Calitatile umane, cele de om politic, de strateg si de diplomat, actiunile sale fara precedent pentru apararea întregii tari, initiativele pentru dezvoltarea culturii, au determinat admiratia unor ilustri contemporani.
Domnia lui de aproape o jumatate de veac, a fost cea mai frumoasa perioada din istoria Moldovei. Luptând de la egal la egal cu vecinii mult mai puternici, Stefan a reusit sa impuna Moldova ca un stat cu drepturi aproape egale. Niciodata nu s-au ridicat atâtea lacasuri civile si biserici precum: Cetatea Chilia, Cetatea Alba, Neamt, Hotin, Suceava, Roman, Manastirea Voronet, Neamt.
La Manastirea Putna, una din cele mai importante ctitorii ale domnitorului, se afla mormintele familiei sale, iar sub un baldachin de marmura se afla si osemintele lui Stefan cel Mare.
El se afla la intersectia strazilor Tabacari, Republicii cu bulevardul Garii.