Gara vazuta din avion in anul 1917

gara din focsani vazuta din avion in anul 1917

             Vechea Gara a orasului fotografiata de nemti in 1917. Imaginea apartine lui Klaus\wiikinger si este o mostenire de familie. Imobilul nu mai exista astazi, fiind demolat in anul 2002.

gara din focsani in anul 1917 vazuta dinspre oras

Casa Apostoleanu

dupa 1990

inainte de 1990

Familia Apostoleanu este una din cele mai vechi, din istoria moderna a orasului Focsani de Moldova, dupa unirea din1859, alaturi de cea a Stamatinestilor si a Dascalestilor.
La sfârsitul secolului XIX, familia dispunea de doua imobile, construite în acelasi stil european, cu influentele târzii ale curentului romantic.

Dupa unirea sub sceptrul lui Cuza a Principatelor Romane, la 24 Ianuarie 1859, orasul Focsani a cunoscut o dezvoltare accentuata, ajungand spre WW1 doar o amintire a acelei urbe de la marginea Imperiului Otoman, asa cum era cu doar 100 de ani inainte. Dintre oamenii de seama ce s-au nacut in acest loc enumar doar pe Ion Mincu, Constantin C. Giurescu sau Anghel Saligny.
Istoria moderna a orasului Focsani se leaga de doua nume importante: Pastia si Apostoleanu. Familia Apostoleanu, veche spita de boieri din tinutul Putnei, a fost direct legata de dezvoltarea acestui oras, cat si de actul unirii de la 1859. Ion Apostoleanu, capul "famigliei" fiind secretarul lui Alexandru Ioan Cuza.
Casa Apostoleanu a fost construita la sfarsitul secolului al 19-lea, intr-un stil eclectic cu influente romantice. Decoratiile sunt simple, sobre, avand drept motiv vegetatia luxurianta a unei gradini mitice. Pare-se ca dorinta de epatare nu a fost cea principala cand s-a construit aceasta casa.
Aceasta casa a fost gazda multor personalitati ale vremii, printre care s-au numarat si membrii familiei regale.Tot aici s-au nascut principalele societati culturale ale vremii, iar vreme de mai bine de 20 ani, au avut loc serate muzicale, cenacluri literare la care au participat Duiliu Zamfirescu, Ion Mincu etc.
Cele mai importante evenimente locale a caror gazda a fost familia Apostoleanu sunt vizitele regelui Carol I, ale reginei Elisabeta si ale regelui Ferdinand. Tot în acest imobil s-a semnat Armistitiul de la Focsani intre delegatii Armatei Române si reprezentantii Armatelor Centrale în decembrie 1917.
Dupa anul 1945 casa este nationalizata, gazduind un timp cartierul general al trupelor sovietice din zona, iar dupa 1958 devine spital cu sectiile de chirurgie si stomatologie.

Strada Mare a Unirii, inima Focşaniului de altădată - Istoria Strazii

Strada Mare a Unirii - centru

Puţini focşăneni mai sunt care îşi aduc aminte cum arăta odată urbea de pe Milcov. Avea spaţii comerciale sau nu, case de locuit şi cum erau ele dispuse? Strada Mare a Unirii este cea care le-ar putea vorbi focşănenilor despre istoria oraşului. A fost acoperită cu lemn şi a găzduit întreaga activitate de comerţ a oraşului. Aici a fost realizată şi prima sistematizare, blamată de oamenii de atunci.

Artera cunoscută de mult timp focşănenilor ca strada Mare a Unirii are o istorie îndelungată. A existat din timpuri vechi, înainte ca orice reper al oraşului de azi să se plăsmuiască şi s-a născut din nevoia locuitorilor de demult de a avea căi de comunicaţie necesare schimburilor comerciale, relaţiilor sociale, refu-giilor sau mişcării armatelor. Acest drum de legătură între provinciile româneşti, poziţio-nat în prezent între Restaurantul Zimbru şi strada Mărăşeşti, fostă Mihail Sturza, a fost consemnat în documentele de acum câteva secole.
Iniţial s-a numit drumul lui Rotopan, drum care venea de la Făurei - Garoafa, intra prin zona Amorţitu în Focşani şi continua cu strada Mare a Unirii şi ieşea din oraş pe la bariera Coteşti. Custodele Direcţiei Judeţene Vrancea a Arhivelor Naţionale, Florin Dârdală, povesteşte despre acestă stradă ca despre Uliţa Mare. Tot el ne-a spus şi despre estetica acestui loc. „Până la Mica Unire din 1859, locuitorii au dat nume acestei porţiuni Uliţa Mare, iar după Unire, în semn de bucurie şi sărbătoare, Strada Mare a Unirii. Spre deosebire de restul oraşului unde locuinţele erau aşezate cam spre fundul curţilor cu faţa la răsărit, fără a căuta dacă e sau nu cum trebuie orientată către stradă, pe această stradă prăvăliile erau aşezate la rând şi cu faţa la stradă. Casele erau construite din lemn sau paiantă, acoperite cu şindrilă ori olane groase şi împrejmuite cu garduri sau cu ziduri de cărămidă amestecată cu bolovani“, povesteşte Florin Dârdală.
La începutul secolului al XX-lea casele şi prăvăliile au început a fi construite din zid cu temelie de piatră şi acoperite cu tablă de fier devenind mult mai încăpătoare şi cu mult mai confortabile decât pe vremuri. În plus erau împrejmuite cu grilaj de fier sau de lemn vopsit.
Focşaniul se asemăna Iaşiului sau Capitalei

Strada a fost pentru prima dată învelită cu grinzi la începutul secolului al XIX-lea, aşa cum era la Iaşi şi Bucureşti, situaţie care a durat până spre sfârşitul secolului la XIX-lea. Ulterior, au fost luate măsuri pentru pavarea străzii, la care, iniţial, au participat cu muncă şi bani, particularii ce domicliau aici, iar apoi autorităţile. „În anii 1865-1870, doi edili extrem de curajoşi, în ciuda multelor reclamaţii ce li s-au adus, Hagi Nicola şi D. Nicolaide au făcut prima încercare de sistematizare a acestui târg conservator şi au tăiat de-a lungul întregii străzi centrale toate streşinile de lemn model turcesc ce ieşeau în afară mai bine de un metru, obiecte care dădeau străzii un aspect extrem de neplăcut“, ne-a precizat custodele.
La începutul celui de-al doilea Război Mondial, strada Mare a Unirii a cunoscut maxima ei dezvoltare. De-a lungul a doi kilometri se aflau mai bine de o sută de stabilimente comerciale, 30 de beciuri imense, peste 1.500 de locuitori şi mai mult de cinci sute de locuinţe particulare. Aici erau cele mai multe societăţi de cre-dit precum Banca Plăineşti, Societatea Economia, Banca Milcov şi Banca Putnei. Era locul de plimbare al focşănenilor, dar şi de interes al acestora. Făcea legătura cu piaţa comercială a oraşului şi trecea foarte aproape de piaţa simbol a loca-lităţii. Într-un cuvânt, era istoria şi originalitatea acestei comunităţi.
Comuniştii i-au alungat pe comercianţi

Venirea regimului comunist a încetinit, apoi a pus capăt activităţilor comerciale ce se desfăşurau cu predilecţie pe această stradă. Acest lucru a determinat ruinarea foştilor negustori, plecarea lor, transfe-rul proprietăţilor şi lăsarea clădirilor într-o stare de neîngrijire. Acest lucru a permis iniţierea unui amplu proces de sistematizare asupra acestei străzi. Cutremurul din 1977 a accelerat procesul deja început, iar câţiva ani mai târziu perimetrul ocupat de fosta strada Mare a căpătat forma pe care cunoaştem cu toţii. „A fost sistematizarea un lucru bun sau rău? Părerile sunt împărţite. Dramatic este, în schimb, faptul că trecutul acestui oraş modest de provincie este aproape necunoscut celor mai mulţi dintre locuitorii lui, iar pentru ceilalţi români este o enigmă. Şi acest lucru se petrece în prezent când, pentru a prospera, o comunitate trebuie în primul rând să-şi facă publică agenda istorică“, spune Dârdală cu oarecare părere de rău.
Custodele arată că sunt destul de mulţi istorici în Focşani care ar putea oferi o mână de ajutor în vederea preţuirii Focşaniului ca oraş cu o zestre istorică nepreţuită.

Sursa: Monitorul de Vrancea

Orfelinatul Principesa Maria

Orfelinatul Principesa Maria ( fotografie din anii 1940)  

orfelinatu principesa maria-focsani

Cladirea se afla pe locul actualei scoli “Elena Doamna”. Pe vremuri a functionat si o scoala de aviatie in acest imobil.

Cultura si arta Focsani

In municipiul Focsani , cultura si arta beneficiaza de o adevarata traditie , cu radacini adanci in timp . Cele doua edificii TEATRUL si ATENEUL POPULAR din localitate sunt adevarate bijuterii arhitectonice , sali de cultura si arta pentru toti iubitorii de frumos . Tot in municipiu functioneaza si o Casa de cultura si doua cinematografe .
Exista doua muzee , doua biblioteci .
" TARA VRANCEI " pamant al Mioritei si al " CHIPARUSULUI " , izvor de lumina , ne-a daruit noua spre pastorire una dintre cele mai vechi forme ale spiritualitatii romanesti - folclorul - .
Un aport sustinut si valoros in planul activitatii artistice , populare il au Ansamblul Folcloric " TARA VRANCEI " si orchestra de muzica populara " DOINA VRANCEI " la care se alatura si corul de camera " PASTORALA " , care si-a castigat , prin talent si perseverenta , un renume national si international . Ansamblul folcloric " TARA VRANCEI " valorifica folclorul acestor meleaguri pline de legenda si istorie si se bucura de aprecierea tuturor iubitorilor de frumos din tara si strainatate .
Ateneul popular " Mr. Gh. Pastia " a reusit sa impuna la un nivel national Festivalul concurs de muzica usoara " Florentin Delmar " destinat cu precadere tinerilor interpreti de muzica usoara .

Industria Focsani

Inceputul secolului XX marchiaza aparitia unei industrii diversificate in municipiul Focsani . Industria alimentara detine ponderea cea mai mare in productia industriala a municipiului urmata de industria metalurgica , industria textila si prelucrare a lemnului . Astfel aici isi desfasoara activitatea agenti economici care realizeaza laminate finite pline , aparataj electric de joasa tensiune , tricotaje , fire bumbac si lana , mase plastice , mobilier divers , precum si cu profil alimentar .
Municipiul Focsani este considerat un oras cu un stadiu avansat al privatizarii .
Toate societatile de industrie usoara , constructiI precum si cele comerciale sunt in totalitate privatizate .

Bustul lui Stefan cel Mare si Sfant

Stefan cel Mare si Sfant

                Monumentul de for public reprezentând bustul lui Stefan cel Mare din Focsani a fost realizat din bronz pe un soclu placat cu piatra în anul 1993, fiind opera artistului F.Musta.
Stefan cel Mare fiul lui Bogdan al-II-lea a fost domnitorul Moldovei între anii 1457-1504. Calitatile umane, cele de om politic, de strateg si de diplomat, actiunile sale fara precedent pentru apararea întregii tari, initiativele pentru dezvoltarea culturii, au determinat admiratia unor ilustri contemporani.
Domnia lui de aproape o jumatate de veac, a fost cea mai frumoasa perioada din istoria Moldovei. Luptând de la egal la egal cu vecinii mult mai puternici, Stefan a reusit sa impuna Moldova ca un stat cu drepturi aproape egale. Niciodata nu s-au ridicat atâtea lacasuri civile si biserici precum: Cetatea Chilia, Cetatea Alba, Neamt, Hotin, Suceava, Roman, Manastirea Voronet, Neamt.
La Manastirea Putna, una din cele mai importante ctitorii ale domnitorului, se afla mormintele familiei sale, iar sub un baldachin de marmura se afla si osemintele lui Stefan cel Mare.
El se afla la intersectia strazilor Tabacari, Republicii cu bulevardul Garii.

Personalitati al focsaniului

-Camil Baltazar
-Constantin C. Giurescu (n. 13/26 octombrie 1901, decedat: 13 noiembrie 1977), istoric român, membru al Academiei Romane , specializat în arta medievală și mai târziu în istoria Europei de Sud, a studiat la Universitatea București. Ultima sa carte tradusă în limba engleză a fost Transilvania în istoria poporului român.
-Ion Mincu (născut: 20 decembrie 1852 - decedat: 6 decembrie 1912 București) a fost un arhitect, inginer, profesor și deputat român. Promotor al unui stil românesc în arhitectură, Mincu a integrat în operele sale specificul arhitecturii tradiționale din România. Exemple în acest sens sunt Bufetul din Șoseaua Kiseleff (1882-1892), vila Robescu din Sinaia. Ca o recunoaștere a importanței sale în evoluția școlii românești de arhitectură, începând cu anul 1953, Universitatea de Arhitectură și Urbanism din București îi poartă numele.
-Cilibi Moise, (născut : 1812 - decedat 1870)
-Solomon Schechter, (născut: 7 decembrie 1847 Focșani - decedat: 19 noiembrie 1915 New York), învățat și rabin englez-american originar din România, ebraist, cercetător în domeniul științelor iudaice și pedagog, unul din fondatorii iudaismului conservator în SUA.
-Gheorghe Tattarescu, (născut 19 octombrie 1820 Focșani - decedat: 24 octombrie 1894 București), a fost un pictor român, un pionier al neoclasicismului în pictura românească.
-Adrian Voinea, tenisman
-Răzvan Munteanu
-Gina Gogean, gimnastă
-Elie Dulcu, scriitor și traducător
-Valentina Ardean-Elisei, jucatoare de handbal
-Nutzi Acontz, pictoriță română
-Felicia Antip -nascuta in Focsani, redactor politica externa al revistelor "Lumea" si "Tribuna Romaniei"
-Sava Athanasiu (1861-1946) -nascut la Ruginesti, geolog, fondatorul scolii nationale de stratigrafie
-Gheorghe Bals (1868-1934) -nascut la Adjud, inginer constructor si istoric de arta veche
-Costache Balanescu (1830-1888) -nascut in 1830 la Focsani, actor apreciat de Eminescu
-Leopoldina Balanuta (1934-1998) -nascuta in 1934 la Haulisca, mare actrita a scenei teatrale romanesti
-Camil Baltazar (1902-1977) -scriitor, poet. Primele sale carti: "Rugaciuni de seara"(1923) , "Fluierul de matase" (1924). Poeziile lui i-au adus titlul de "Poet al luminii".
-Emil Boldan -nascut in Focsani, fost decan la Facultatii de Filologie din Bucuresti
-Emil Botta (1912-1977) -nascut la Adjud,
-Cornel Coman (1936-1981) -nascut in 1936 la Vizantea, actor
-Alecu Croitoru -nascut la Bogza, actor
-Ion Dichiseanu -nascut la Adjud, actor
-Frosin Constantin, profesor universitar, decan al Facultatii de Comunicare si Relatii Publice a Univ. Danubius din Galati. Membru corespondent al Academiei Europene.
-Grigore Gheba - nascut la 15 august 1912 la Dumitresti, matematician, cel mai cunoscut autor de culegeri de matematica
-Angela Gheorghiu -nascuta la Adjud, soprana
-Constantin Giurescu (1901-1977) -nascut in 1901 la Focsani, academician, istoric, memorialist, om politic
-Hanta Alexandru -nascut in 1931 la Soveja, fost decan al Facultatii de Filologie a Universitatii din Bucuresti
-Hurjui Ion -nascut in 1933 la Ploscuteni, medic, scriitor, profesor la Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi
-Petre Liciu (1871-1912) -nascut in 1871 la Focsani, actor
-Gheorghe Longinescu (1869-1939) -nascut in 1939 la Focsani, chimist
-Stefan Longinescu (1865-1931) -nascut in 1865 la Focsani, specialist in drept roman
-Simion Mehedinti (1868-1962) -nascut in 1868 la Soveja, intemeietorul invatamantului geografic romanesc
-Anton Mihail -nascut in 1924 la Focsani, fost director al spitalului "Coltea", membru al Academiei din New York
-Gheorghe Naghi -nascut in 1932 la Adjudu Vechi, regizor
-Ion Nestor (1905-1974) -nascut in 1905 la Focsani, istoric si arheolog
-Ion Niculescu (1895-1957) -nascut in 1895 la Focsani, neurolog
-Ion Panzaru -nascut in 1950 la Focsani, prorector al Universitatii din Bucuresti
-Emanoil Petrut (1932-1983) -nascut in 1932 la Marasesti, actor
-George Plagino (1876-1949) -nascut in 1876 la Dumbraveni, primul sportiv participant la Jocurile Olimpice moderne (1900)
-Benone Pusca -nascut in 1935 la Panciu, rector al Universitatii "Danubius" din Galati
-Alexandru Radulescu (1886-1979) -nascut 1n 1886 la Focsani, medic si scriitor, specialist in ortopedia chirurgicala
-Oscar Sager (1894-1981) -nascut in 1894 la Focsani, medic neurolog
-Anghel Saligny (1854-1925) -nascut in 1854 la Focsani, presedinte al Academiei Romane, remarcabil constructor de poduri (introduce pentru prima data in lume prefabricatele din beton armat)
-Ioan Slavici (scriitor si publicist) - s-a retras in ultimii ani de viata in Panciu, unde a scris o parte din "Amintiri", substantiale memorii despre marii clasici ai literaturii romane. (Eminescu, Maiorescu, Ion Creanga, Caragiale, Cosbuc)
-Mihail Steriade (1904-1994) -nascut in 1904 la Focsani, scriitor
-Varlaam (?-1657) -nascut la Bolotesti, figura reprezentativa a culturii nationale din prima jumatate a sec. al XVII-lea (1643 s-a tiparit la Iasi "Cartea romanasca de invatatura" a mitropolitului Varlaam).
-Tudor Vornicu (1926-1989) -nascut in 1926 la Anghelesti, producator si realizator de televiziune.
-Dimitrie Voinov (1867-1951) -nascut in 1867 la Focsani, zoolog, histolog, citolog
-Duiliu Zamfirescu (1858-1922) -nascut in 1858 la Dumbraveni, scriitor si diplomat, intemeietorul romanului ciclic romanesc.

Autogara veche

Vechea autogara a Focsaniului. Construita in anii 1960.

Cladirea a fost demolata in 2010, iar pe locul ei a fost ridicat supermaketul Lidl.Autogara a funcţionat în centrul oraşului încă din anii '70. Cei mai vechi angajaţi spun că, pe vremuri, traficul de călători depăşea chiar şi 6.000 de persoane zilnic.

Piata Munteni

Piata Munteni 1900

         Imagine timpurie, datand din primii ani ai lui 1900 cu Piata Munteni (actuala Unirii). Pe fundal se distinge Biserica Precista de langa Cinema Balada, pe vremea cand aceasta avea doua turle. De asemenea, undeva langa ea se vede putin din Banca Economia. In spatele chioscurilor de pe stanga se aflau magazinele lui Dumitru Radulescu, Anghel Vasiliu. Imaginea a fost surprinsa cam dinspre Ateneu spre magazinul Luxor din zilele noastre.

Istoria evreilor din Focsani

Placa memoriala

Interiorul Sinagogii din Strada Oituz - Focsani

sinagoga  focsani

Primele dovezi ale existenţei evreilor în Focşani dateazā din sec.17.
In acei ani funcţiona ca rabin al oraşului rabinul Nathan Neta Hanover. A scris “IAVAN METZULA” (Iadul grecesc) despre tulburārile şi interdicţiile anti-evreesti din anii 1648-1649. O altā carte care meritā a fi amintitā este “ŞA’AREI ŢION” care conţine poezie cu caracter religios, de asemeni un dicţionar ebraic-german-latin cât şi alte scrieri, care l-au fācut cunoscut.
Se cunoaşte existenta unui cimitir evreiesc în partea moldoveanā a oraşului (Str. Bahne), care s-a închis pe la jumātatea secolului 18.
In anul 1797 evreii aveau o sinagoga. In timpul rāscoalei greceşti împotriva turcilor în 1821, oraşul a fost ars de rāsculaţi. Cu aceastā ocazie au avut loc şi manifestāri anti-evreieşti, soldate cu victime. In 1859, comunitatea evreilor din Focşani numāra 1855 de suflete. In aceastā perioadā, viaţa comunitarā evreiascā continuā sā se dezvolte şi sā se organizeze.
In 1866 s-a deschis o şcoalā evreiascā, dar dupā trei ani s-a închis din cauza împotrivirii cercurilor religioase. Incepe sā funcţioneze organizaţia LEV EHAD("O singura inima ")pentru ajutorarea bātrânilor, orfanilor, elevilor sāraci.
In 1874 şcoala se redeschide şi are 200 elevi. In 1888 numārul elevilor a crescut la 300, iar în 1897 comunitatea deschide douā şcoli: una de fete şi alta de bāieţi. Cea de fete s-a construit din donaţia bancherului Wilhelm Schleyer, focşenean originar din Viena.
In 1885 începe sā funcţioneze o grādiniţā de copii, din iniţiativa şi donaţia lui Sigismund Gottfried. In oraş şi-a desfāşurat activitatea profesorul şi scriitorul Israel Teller. In 1896 se construieşte Sinagoga Mare şi lângā el - alte douā temple mai mici, precum şi un abator ritual pentru pāsāri.
In anul 1900 s-a abātut asupra României o secetā grea in urma careia mulţi evrei din Focşani au emigrat în Palestina sau in America. In acest an a început sā aparā în oraş ziarul antisemit “SANTINELA”, condus de marea antisemitā Tiţa Pavelescu.
In 1910 s-a declarat în Focşani boicot împotriva comercianţilor evrei. Erau atunci în oraş 245 negustori evrei dintr-un total de 600 negustori. Tot în Focşani a apārut şi ziarul “RATIUNEA” al cārui sprijinitori au jurat sā nu cumpere nimic “de la jidani".
Tot odatā oraşul începe sā devinā un centru de activitate sionistā. In februarie 1912 Focşaniul primeşte vizita lui Nahum Sokolov însoţit de Dr. Jaakov Nacht, pentru a lua parte la aniversarea a 30 de ani de la Congresul Sionist de la Focşani din 1881.
In 1923 apare publicaţia localā "TORŢA", care aducea populaţiei evreieşti ştiri din viata comunitāţii, educaţia tineretului etc. In 1924 apare un alt periodic local, "UNIREA". In sfârşit trebuie amintitā şi publicaţia "ACŢIUNEA NOASTRĀ" care apare în 1923.
In luna martie a anului 1925 a avut loc la Focsani procesul conducātorului mişcārii fasciste “Garda de Fier” Corneliu Zelea Codreanu. Cu aceastā ocazie, bande antisemite au devastat 300 case evreieşti şi şcoli, iar la Templul cel Mare au fost sparte geamurile şi mobilierul distrus.
In 14.06. 1925, Corneliu Zelea Codreanu s-a casatorit la Focsani cu Elena Ilinoiu - aceasta ocazie fiind folosita pentru a produce pagube mari si neplaceri evreilor din oras. Nunta a avut si o tenta politica. La sfarsitul ei, Corneliu Zelea Codreanu, A.C. Cuza, preotul Popescu au tinut cuvantari antisemite evocand necesitatea curatarii orasului de evrei, participantii distrugand magazine si afaceri evreiesti din oras.
In jurul celui de-al doilea razboi mondial erau în oraş 8 temple, douā şcoli primare, o grādiniţā de copii, un dispensar şi o baie publica. Cutremurul care a avut loc în noiembrie 1940 a produs avarii şi la unele temple. Conducerea antisemitā a oraşului, pretextând cā acele temple reprezintā un pericol public, le-a dārâmat cu ajutorul maşinilor. Un alt templu mare care rāmāsese aproape întreg a fost incendiat, iar pompierii oraşului nu au fācut nimic sā-l stingā. Cu greu au reuşit câţiva evrei (printre ei tatāl lui Hary Cohn şi tatāl lui Jacques Gheber) sā salveze din foc carti de Thora. In timpul rāzboiului a funcţionat în oraş un liceu evreiesc (8 clase). Majoritatea evreilor au fost luaţi la muncā obligatorie. Antisemitismul domnea in Focşani ca şi în toatā ţara.
Contributia comunitatii evreiesti la dezvoltarea orasului  

Membrii comunitatii evreiesti din Focsani au construit fabrici si uzine reusind sa-si aduca o contributie importanta la dezvoltarea orasului inca inaintea izbucnirii Primului razboi mondial.
Ei au oferit locuri de munca si si-au vandut produsele in oras si chiar in afara lui, in toata Romania. De cealalta parte, situatia industriasilor evrei care au reusit in afaceri a intarit antisemitismul cetatenilor din oras impotriva membrilor comunitatii, cu toate ca ei duceau o viata modesta fara extravagante.
Fabrici si industrii: 

"Tesatura Focsani" Una din cele mai mari si importante fabrici industriale din oras intre anii 1920 si 1940, fabrica textila in care lucrau aproximativ 200 de angajati cetateni ai orasului (evrei si neevrei). Fabrica a fost proprietatea d-lui Buium Strulovici.
Tesatoria "fratii Kahane" - in fabrica lucrau 20 - 30 de lucratori femei evrei si ne-evrei.
Tesatorie si tricotaje - proprietatea lui Feldman si Handman (1938) - aveau 43 de lucratori, cetateni ai orasului.
Fabrica de sapun si lumanari - "STEAUA"
In fabrica lucrau aproximativ 20 de cetateni ai orasului. Fabrica se afla pe strada Regina Elisabeta, fiind in proprietatea d-lui Herman Waitzman ( fost presedinte al comunitatii intre anii 1940 - 1942)
Fabrica de ape gazoase- pe strada Perjoi, proprietatea lui Kornblum & Abramovici
Gradina Publica 

Ateliere de biciclete ale fratilor Tobias si Bernard Bernstain (Un atelier pe strada Mare, langa "Moara de Aur" si al doilea langa prefectura).
Firme comerciale:

"La pomul verde" - Manufactura, proprietatea domnului Berl Grinberg
Brutaria "Vadana" pe strada Mare, in apropierea farmaciei "Huzum" proprietatea lui Marcel Rozenberg.
Brutaria "Vander" - pe strada Magheru , proprietatea lui Moise Vander, activa intre anii 1920 si 1944.
Brutaria "Briger" - pe strada Mare.
Benzinaria in centrul orasului, langa piata de masini, proprietatea lui Hanina Bercovici.
Ceasornicarii - In proprietatea : Isack Davidescu, Mendel Bobi Rozenstain, Saines David ,Anghenomen Iulius, Meier Gigell si "Regulatorul"
"La Vulturul de Aur" – Magazin de stofe de croitorie – Strata Lc.Col. Balan 6 in anul 1930, pravalia lui Nahmias Zager
Banci:

In anul 1848 a fost infiintata la Bucresti banca "Marmorosch Blank" in proprietatea domnilor Iakov Marmoros si Mauritiu Blank. Banca "Marmorosch Blank" a avut un numar de 20 de agentii, una dintre ele functionand in orasul Focsani, fiind prima banca care a functionat in orasul Focsani.
Intre anii 1910 si 1929,in orasul Focsani au functionat alte 3 banci in proprietate evreiasca. Aceste institutii au rezistat pana in anul 1929 cand a izbucnit recesiunea economica care a lovit Romania. Bancile au dat faliment si si-au inchis portile.
Banca "Focsani"- Aceasta banca oferea imprumuturi tuturor cetatenilor orasului.Aceasta banca avea ca director pe d-nul Aaron Grinberg si pe d-nul Diamant.
Banca "Creditul marunt" a avut ca director pe Dr. Horatiu (Bibi) Copolovici si acreditata de Joint. Banca dadea imprumuturi fara dobanda proprietarilor de ateliere si firmelor mici. Clientii bancii erau in exclusivitate evrei.
Banca "Kirmayer & Co.Soc. " - in proprietatea d-lui Herman Kirmayer. Aceasta banca avea un renume deosebit si oferea credite tuturor cetatenilor orasului. In anul 1929 in timpului recesiunii economice din Romania, banca a dat faliment. Ca rezultat al situatiei dificile care s-a creat, Kirmayer nu a putut returna banii clientilor lui. Datorita presiunii in care s-a aflat, dnul Kirmayer s-a sinucis. Kirmaier se afla inhumat in cimitirul evreiesc din oras.
Societati cooperative de credit si economie - cooperativa "Furnica" - a meseriasilor israeliti din Focsani.
Restaurante

Restaurantele evreiesti reprezentau locul de distractii pentru familiile orasului, in special sambata seara si in serile de vara in general. Restaurantele cu gradina erau in permanenta pline. Pentru a-si atrage clientii, proprietarii restaurantelor invitau orchestre speciale.
Terasa "Regal" - proprietatea lui Herman Stainer -
"La Regal la terasa este muzica aleasa. Preturi mici si vinuri bune,fac localului renume."
 Aceasta terasa a functionat din anul 1935.
"Sotir si Bentin" - proprietatea d-lui Ben Tzion Zilberman (1886-1956) din anul 1932. Acest restaurant a fost unul dintre cele mai renumite localuri din oras.
"Ca la Bentin la gratar - e un lucru foarte rar. Toata lumea buna - la Bentin s-aduna".
Gustul mititeilor, al antricoatelor si altor specialitati nu le-am simtit niciodata in viata, asa cum am simtit la restaurantele Bentin si Regal. Restaurantul pentru noi facea parte din copilaria noastra, cand veneam cu parintii sa luam masa de seara.
"La Napoleon" - cafeneau lui Iacovson si Brener - unde se incheiau afaceri, se juca table si biliard.
"Galateanu" - Restaurant care a rezistat pana in anul 1950, fiind pozitionat pe strada Grigore Balanescu.
"La Hanu' Balan" - langa pescaria veche,proprietatea familiei Herscovici. (Fiul domnului Herscovici, dr Herscovici locuieste in Natzeret Ilit).
Magazine

"Magazinul Popular" - Magazin mare de galanterie si manufactura pe strada Mare numarul 154, proprietatea lui Haim Rozenberg, apoi dupa moartea acestuia in anul 1933 (aproximativ)magazinul a trecut in proprietatea fiilor Godel - Gustav si Strul Lica Rozenberg.
"Luvru" - Magazin de manufactura pe Strada Mare - proprietatea lui Carol si Iosef Bercovici.
"La Moara de Aur" Magazin de maruntisuri pe strada Mare, proprietatea lui Moritz Moscovici.
"Magazin de delicatese" pe strada Mare in proprieteatea lui Herman Littman - fiul lui, Sami Littman, fiind presedintele organizatiei Macabbi.
Magazin de Coloniale - pe strada Mare a lui Iancu Kaufman condus si de Leonica si Rozica Kaufman.
"La pomul de cafea" - magazin- local pe strada Mare in proprietatea d-lui Bernard Leibovici (1886-1951), tatal doamnei profesoare Ida Knol de la Liceul Evreiesc.
"La Bubulac" - magazin de coloniale si delicatese pe strada Mare in proprietatea d-lui Laibner, tatal lui Silviu Laibner (in prezent locuieste la Ierusalim).
"La Iancu,Iancu "- Tutungerie si lustragerie - deasemenea pe strada Mare. (Mare invalid de razboi in Primul razboi mondial-1918)
Tutungeria "Bernard Leibovici", invalid de razboi pe strada Garii no. 4. Fiul lui, regretatul Tobi Leibovici - Tuvia Lavi , a fost o personalitate remarcabila in armata israelului (locotent colonel) si in viata civila - fost presedinte al Rotery Israel. A depus vasta activitate de voluntariat si a avut timp sa fie si un excelent bunic al celor 7 nepoti.
"La doi cocosi de aur" - manufactura pe strada Mare no. 168, proprietatea d-nului Solomon Herscovici.
"La doi cocosi" - manufactura pe Strada Mare proprietatea domnilor Aron Herscovici si Iehiel Cahane.
"La cocosi" - pravalie de maruntisuri in piata Munteni, proprietatea domnului Blumenfeld.
"Catz" - manufactura pe strada mare - proprietatea domnului Hary si Natan Goldenberg.
Bacania Gruper - pe strada Mare.
Bacania Mare a lui Spigelman - pe strada Mare.
Imbracaminte - in Piata Moldovei - proprietatea lui Leon Waismann.
Libraria "Lumina" - proprietatea d-nului Mielu Segal.
De mentionat numele pictorului Moritz Grinberg care cu talent si maiestrie a executat toate firmele si reclamele in orasul Focsani. Fiii lui, David si Itzhak (Pitica) si ficele gemene Silvi si Miri locuiesc impreuna cu familiile lor in Israel.
Bacaniile lui Stocler Iancu, Vainer Iancu , Max Zoller, Goldstain Uzias, Grinfeld Iacob, Goldstain Adolf, Abramovici Ilie, Etes Moise, Hehter Herman
Am fost printre primii:

In 1919, Herman Steiner a deschis primul cinematograf in oras, cinematograful “Regal”.
Acesta a reprezentat o distractie noua pentru toata populatia orasului ,mai ales pentru elevi si tineret.
Acolo rulau filme romantice si comedii: “ Dama cu camelii”, Ana Carenina”, “Stan si Bran “ ,” Moartea in vacanta”, avand un succes enorm.
Pretul de intrare la cinematograf era:
12 lei loja seara, si 8 lei la loja ziua,
3 lei stal 1 seara, si 2 lei in stal 1 ziua,
2 lei stal 2 seara, si 1,5 lei in stal 2 ziua,
1,5 lei la balcon seara, si 1,25 la balcon si 1 leu la galerie

Ulterior s-a infintat al doilea cinematograf - "Lido" in proprietatea domnului Heinrih Israel
Hotel "Bristol" - Primul hotel din oras. A fost infiintat in anul 1913 de catre Meir Koffler. Hotelul se afla in apropierea bancii "Focsani" si a cofetariei " Napoleon" pe strada Mare.
Hotel "Central" - in proprietatea domnului Calmanovici Moritz.
Hotel "Splendid" - pe strada I.C. Bratianu - spre gara - in prop. familiei Klein
Aceasta perioada mai mult sau mai putin linistita se termina odata cu intrarea Romaniei in razboi alaturi de Germania nazista , impotriva U.R.S.S.
Incepe o peroada grea in special pentru evrei, cu o propaganda antisemita bazata pe minciuni, care da nastere la suferinte grele pentru comunitatea din Focsani.

Colegiul Economic "Mihail Kogalniceanu"

   Ianuarie 1862 - Mihail Kogălniceanu anunţă Ministerul Cultelor ca cedează onorariul cuvenit, pe tot timpul cât a servit ca membru în Comisia Centrala, pentru înfiinţarea unei catedre comerciale în oraşul Focşani.
Septembrie 1864 - Se înfiintează Şcoala Comerciala de ucenici condusa de profesorul Nicolae Tipeiu

1929 - Se înfiinţeaza Scolii de Comerţ cu ciclul I-IV
1933 - Se transforma in Liceu Comercial cu ciclu superior
1947 - Devine Scoala medie tehnica economica si de adminisţratie
1951 - Se transforma in Scoala medie de cooperatie
1966 - S-a infiintat Liceul Economic
1993 - Primeste numele: Liceul Comercial "Mihail Kogalniceanu"
2000 - Primeste numele: Colegiul Economic "Mihail Kogalniceanu"

colegiul economic

sala de sport colegiul economic

Colegiul Economic ,,Mihail Kogalniceanu” este o unitate de invatamant liceal, si profesional infiintata la 15 septembrie 1966, fiind singulara prin oferta de scolarizare in domeniul serviciiilor.
Asa se explica afluenta candidatilor din judet la cursurile liceale si profesionale, colegiul furnizand in aceasta perioada circa 9000 de tineri calificati pentru unitatile din acest domeniu.
Oferta de scolarizare atragatoare si prestigiul creat au permis mentinerea unor standarde , de acum traditionale pentru colegiu: realizarea integrala a planului de scolarizare, concurenta mare la examenele de admitere, selectia serioasa, si admiterea a 70-75 % dintre absolventi in forme superioare de pregatire universitara.
Colegiul Economic Mihail Kogalniceanu a inclus in oferta sa specializarile:

Liceu- tehnician in activitati economice
- tehnician in administratie
- tehnician in achizitii si contractari
- tehnician in turism
- organizator banqueting
- tehnician in gastronomie

colegiul economic

Resurse Materiale
Laboratoare: – Chimie – 1, Fizică – 1 Patiserie – 1, Coafura – 1, Echipamente audio-video – 1
Cabinete: – Informatică I, Informatică II, Infocontabilitate
Biblioteca: 30.000 volume
Terenuri de sport – 2
Sala de sport.

Poze, Imagini, Focsaniul vechi si de astazi

Gradina publica focsani poza veche

piata moldovei focsani

Cladire Trib. Vrancea si Judecatoria Focsani noul sediu din str. republicii nr 96 - 2013

carrfour focsani

biserica din piata unirii focsani 2012

autogara veche din piata victoriei - focsani

Camera de Comert si Industrie Focsani, la scurta vreme dupa inaugurare

Camera de Comert si Industrie Focsani - 1934

Casa Apostoleanu dupa1990

casa apostoleanu inainte de 1990

Strada Mare a Unirii, după cutremurul din 1977

Strada Mare a Unirii, după cutremurul din 1977

Strada Mare a Unirii, după cutremurul din 1977

Strada Mare a Unirii - centru

strada mare a unirii 1917

Strada Mare a Unirii 1917

Piata Moldovei 2012

teatrul municipal(interior)-focsani

Strada Stefan cel Mare

Strada Republicii 1970 (fosta str. centrala)

Strada Mihail Kogalniceanu

Strada Mare, incendiu 1940 - 1941

Strada Mare, anii 1970

Strada Mare, 1960

Strada Mare, 1917

Strada Mare spre Scoala de Muzica 1970

Strada Mare si Banca Economia 1917

Strada Mare in anii 1960

Strada Mare dupa cutremuru din 1977

Strada Mare anii 1910

Strada Mare a Unirii in anii 1970

Strada Mare a Unirii din Munteni 1900

Strada Mare a Unirii anii 1910

Strada Mare a Unirii 1970

strada mare a unirii 1917

Strada Mare - 1906

Strada Mare - 1970

Strada Mare 1970

Strada Mare 1930

Strada Mare 1917

Strada Mare (in timpul demolarii)

Strada I. C. Bratianu 1912 - centru

Strada Centrala spre Teatru

Strada Centrala (I. C. Bratianu, in prezent Republicii) 1900

Strada Centrala 1900

Strada Bratianu 1900

Str. I. C. Bratianu - Libraria A. Codreanu

stema in perioada interbelica-focsani

sinagoga

sensu giratoriu de la banc post

SEDIUL POLITIEI-FOCSANI

sala de sport colegiul economic

Restaurantul Vrancioaia i 1960-1970

Restaurant “Vrancioaia”, anii 1970.

Restaurant “Vrancioaia” 1970

palatul administrativ(fostul tribunal)

Piata moldovei - focsani

Orfelinatul Principesa Maria ( fotografie din anii 1940)  

regele carol pe peronu garii 1912

Protest pe Strada Mare 1930

poze focsani

Placa memoriala

piata_unirii1

piata unirii focsani - 2012

piata unirii focsani

piata unirii 

Piata  Unirii

Piata Munteni 1900

Adăugaţi o legendă

Peretele de afisaj de pe Strada Centrala

Palatul Telefoanelor 1970

Palatul Municipal, Bulevardul Scoalelor

Piata Unirii 1978

orfelinatu principesa maria-focsani

biserica nicolae-nou-focsani

monumentul independentei focsani

mausoleul-focsani

Magazinul La Papagal 1900

Magazinul Dumitru Radulescu - 1924

Magazinul Dumitru Constantinescu 1939

Magazinul “Pantofaria de Lux” a lui Leon Hubert in 1932, situat pe strada garii

Magazine Piata

Adăugaţi o legendă

Interiorul Sinagogii din Strada Oituz - Focsani

inspectoratul de jandarmi vrancea-focsani

in zona garii focsani

Hotelul “Bristol” 1900

Hotelu Unirea din piata unirii focsani dupa anul 2011

gradina publica-Focsani

gradina publica focsani

gara focsani inainte de ocuparea germana-1918

gara focsani in timpul ocuparii germane

gara focsani-1933

gara focsani-1927

gara focsani-1917-vedere dinspre oras

Galanteria “La Anghel” 1900

Fotografie facuta de Franz Koroschetz in anii 1920-1930 (azi sensu giratoriu de la banc post, statuia din stanga este acum a lui stefan cel mare)

Fotografia “Victoria” 1928

focsani-institutul-cornelia-marinescu

focsani-liceul unirea

Focsani-gradina publica

focsani-borna de hotar Moldova-tara romaneasca

magazin din focsaniul vechi

Focsani hotar

Focsani Calea Cuza-voda si posta

Focsani

florarie-focsani

Farmacia Huzum 1930

Farmacia “Goangea” 1945

eurogara focsani 2008

eurogara 2008

eurogara   focsani

Drapelul_Garzii_civice_Focsani-1867

Coloniale si Branzeturi 1940 ( azi s-ar situa in fata halei moldovei

colegiul-unirea-focsani

colegiul national alexandru ioan cuza

colegiul economic

colegiul economic

Coada la paine in Focsaniul lui 1917-1918

clopotnita sf gheorghe

Ceausescu - Focsani - 1978

ceasornicaria de pe strada mare 1940

CAVOUL FAMILIEI DUMITRU SIMIONESCU RAMNICEANU din Cimitirul Sudic

catedrala ortodoxa focsani 2008 (in constructie)

Calea Cuza Voda si Posta

Bulevardul Scoalelor

Bulevardul P.P. Carp

Bulevardul Lascar Catargiu 1910

Incendiu Strada Mare 1940 - 1941

Bulevardul Carol I 1917

Bulevardul Garii 1920

Bulevardul Garii 1908

Bulevardu Garii 2008

bulevardu garii 2008

Blvd Carol spre Mare a Unirii 1930

biserica-sfintii-apostoli-din-obor-1936

Biserica Sfantul Nicolae Stroe in 1917 (pe strada Renasterea, actuala Duiliu Zamfirescu)

biserica-sfantul-nicolae-nou-1930

Biserica Sfanta Maria – Armeneasca 1930

basescu cu oprisan la focsani

Banca Populara Unirea si Banca Marmorosch Blank 1930

ateneul popular

ateneul popular - 1930

ateneul popular

Focsani..