FOCSANI                                         

        Orasul Focsani denumit in multe scrieri Orasul de pe Milcov, raul pe care voievodul Stefan cel Mare a stabilit hotarul dintre Moldova si Tara Romaneasca in anul 1482, localitatea a intrat in constiinta oamenilor drept orasul Unirii.
        Toponomia orasului Focsani se trage de la numele familiei Focsa moldoveni buni si drepti din vremea lui Stefan cel Mare.
        Desi atestat documentar din secolul al XVI- lea, 30 ianuarie 1575 cand, Alexandru Voda din Tara Romaneasca arata, intr-un document, ca a fost lovit cu inselaciune pe la Focsani de Ioan Voda, asezarea de pe Milcov este mult mai veche. Sapaturile arheologice efectuate in anul 1977 in sudul Focsaniului atesta ca vatra actuala a orasului a fost locuita inca din neolitic, obiectele descoperite apartinand culturii Cris. Au mai fost descoperite un tezaur dacic din secolul III – II i. Hr., un tezaur de monede imperiale romane, alte marturii ale culturii materiale care au apartinut carpilor si sarmatilor din sec. II - III e.n.
        Pana la inceputul sec. al XVII- lea, Focsaniul era consemnat ca sat, iar dupa anii 1615-1620 se mentioneaza denumirea de targ, devenind cu timpul cea mai importanta asezare intre Trotus si Ramnicul Sarat, aflandu-se la confluenta drumurilor comerciale ce unesc Tara Romaneasca cu tarile din vestul si estul Europei.
        Un moment important in istoria Focsaniului il constituie perioada Unirii de la 1859, orasul legandu-si numele de acest act national pentru totdeauna. La Focsani a functionat, intre anii 1859 si 1862, Comisia Centrala insarcinata cu elaborarea legilor comune celor doua Principate, Curtea de Casatie pentru doua Prefecturi (Putna si Ramnicul Sarat), doua tribunale, doua politii, doua sectii ale municipalitatii. In anul 1862 se realizeaza unirea celor doua parti ale orasului prin decretul de unificare din 6 iulie 1862 semnat de Alexandru Ioan Cuza, Focsaniul devenind resedinta judetului Putna.
         Perioada dintre Unire si castigarea independentei cunoaste o mare inflorire. In 1866 se construieste Gimnaziul, astazi Colegiul National Unirea, in anul 1867 Spitalul judetean si comunal, in anul 1873 Gradina Publica.Sfarsitul sec. al XIX- lea si inceputul secolului al XX- lea cunoaste aceeasi dezvoltare infloritoare astfel ca, se infiinteaza Societatea Filarmonica denumita simbolic Doina Vrancei , Biblioteca Publica , Teatrul Mr. Gh. Pastia inaugurat in 1913, Palatul de Justitie.
         La 8 septembrie 1917 se semneaza, la Focsani, armistitiul intre reprezentantii Armatei Romane si cei ai Puterii Centrale.
         Intre cele doua razboaie mondiale se continua procesul de dezvoltare a orasului Focsani prin construirea unei uzine electrice, Ateneului Popular, cladirea Bancii Nationale, Palatul Telefoanelor; se imbunatateste reteaua de alimentare cu apa si reteaua stradala, se construieste Mausoleul Eroilor intre anii 1924 - 1926, Monumentul Eroilor Regimentului 10 Dorobanti .
          Dupa anul 1950, se inregistreaza un rapid proces de industrializare cu implicatii directe in procesul de crestere economica, migrarea populatiei catre mediul urban si, implicit, in structura urbana a localitatii:
apar primele cartiere de blocuri de locuinte (Cartierul Gara, Cartierul Sud, Cartierul Bahne, zona de centru a orasului)
se prefigureaza zona industriala care se va dezvolta treptat
s-au construit Fabrica de Confectii , Combinatul de prelucrare a lemnului , Intreprinderea de scule si elemente hidraulice, Intreprinderea de aparataj electric , intreprinderi de producere, prelucrare si valorificare a vinului, Intreprinderea de prelucrare mase plastice, Intreprinderea de vase emailate, Intreprinderea metalurgica, unitati apartinand industriei usoare, precum si intreprinderi din industria alimentara.
         Orasul Focsani a devenit municipiu, resedinta a judetului Vrancea, odata cu noua impartire administrativ - teritoriala a Romaniei din anul 1968.