 |
| Placa memoriala |
 |
| Interiorul Sinagogii din Strada Oituz - Focsani |
 |
| sinagoga focsani |
In acei ani funcţiona ca rabin al oraşului rabinul Nathan Neta Hanover. A scris “IAVAN METZULA” (Iadul grecesc) despre tulburārile şi interdicţiile anti-evreesti din anii 1648-1649. O altā carte care meritā a fi amintitā este “ŞA’AREI ŢION” care conţine poezie cu caracter religios, de asemeni un dicţionar ebraic-german-latin cât şi alte scrieri, care l-au fācut cunoscut.
Se cunoaşte existenta unui cimitir evreiesc în partea moldoveanā a oraşului (Str. Bahne), care s-a închis pe la jumātatea secolului 18.
In anul 1797 evreii aveau o sinagoga. In timpul rāscoalei greceşti împotriva turcilor în 1821, oraşul a fost ars de rāsculaţi. Cu aceastā ocazie au avut loc şi manifestāri anti-evreieşti, soldate cu victime. In 1859, comunitatea evreilor din Focşani numāra 1855 de suflete. In aceastā perioadā, viaţa comunitarā evreiascā continuā sā se dezvolte şi sā se organizeze.
In 1866 s-a deschis o şcoalā evreiascā, dar dupā trei ani s-a închis din cauza împotrivirii cercurilor religioase. Incepe sā funcţioneze organizaţia LEV EHAD("O singura inima ")pentru ajutorarea bātrânilor, orfanilor, elevilor sāraci.
In 1874 şcoala se redeschide şi are 200 elevi. In 1888 numārul elevilor a crescut la 300, iar în 1897 comunitatea deschide douā şcoli: una de fete şi alta de bāieţi. Cea de fete s-a construit din donaţia bancherului Wilhelm Schleyer, focşenean originar din Viena.
In 1885 începe sā funcţioneze o grādiniţā de copii, din iniţiativa şi donaţia lui Sigismund Gottfried. In oraş şi-a desfāşurat activitatea profesorul şi scriitorul Israel Teller. In 1896 se construieşte Sinagoga Mare şi lângā el - alte douā temple mai mici, precum şi un abator ritual pentru pāsāri.
In anul 1900 s-a abātut asupra României o secetā grea in urma careia mulţi evrei din Focşani au emigrat în Palestina sau in America. In acest an a început sā aparā în oraş ziarul antisemit “SANTINELA”, condus de marea antisemitā Tiţa Pavelescu.
In 1910 s-a declarat în Focşani boicot împotriva comercianţilor evrei. Erau atunci în oraş 245 negustori evrei dintr-un total de 600 negustori. Tot în Focşani a apārut şi ziarul “RATIUNEA” al cārui sprijinitori au jurat sā nu cumpere nimic “de la jidani".
Tot odatā oraşul începe sā devinā un centru de activitate sionistā. In februarie 1912 Focşaniul primeşte vizita lui Nahum Sokolov însoţit de Dr. Jaakov Nacht, pentru a lua parte la aniversarea a 30 de ani de la Congresul Sionist de la Focşani din 1881.
In 1923 apare publicaţia localā "TORŢA", care aducea populaţiei evreieşti ştiri din viata comunitāţii, educaţia tineretului etc. In 1924 apare un alt periodic local, "UNIREA". In sfârşit trebuie amintitā şi publicaţia "ACŢIUNEA NOASTRĀ" care apare în 1923.
In luna martie a anului 1925 a avut loc la Focsani procesul conducātorului mişcārii fasciste “Garda de Fier” Corneliu Zelea Codreanu. Cu aceastā ocazie, bande antisemite au devastat 300 case evreieşti şi şcoli, iar la Templul cel Mare au fost sparte geamurile şi mobilierul distrus.
In 14.06. 1925, Corneliu Zelea Codreanu s-a casatorit la Focsani cu Elena Ilinoiu - aceasta ocazie fiind folosita pentru a produce pagube mari si neplaceri evreilor din oras. Nunta a avut si o tenta politica. La sfarsitul ei, Corneliu Zelea Codreanu, A.C. Cuza, preotul Popescu au tinut cuvantari antisemite evocand necesitatea curatarii orasului de evrei, participantii distrugand magazine si afaceri evreiesti din oras.
In jurul celui de-al doilea razboi mondial erau în oraş 8 temple, douā şcoli primare, o grādiniţā de copii, un dispensar şi o baie publica. Cutremurul care a avut loc în noiembrie 1940 a produs avarii şi la unele temple. Conducerea antisemitā a oraşului, pretextând cā acele temple reprezintā un pericol public, le-a dārâmat cu ajutorul maşinilor. Un alt templu mare care rāmāsese aproape întreg a fost incendiat, iar pompierii oraşului nu au fācut nimic sā-l stingā. Cu greu au reuşit câţiva evrei (printre ei tatāl lui Hary Cohn şi tatāl lui Jacques Gheber) sā salveze din foc carti de Thora. In timpul rāzboiului a funcţionat în oraş un liceu evreiesc (8 clase). Majoritatea evreilor au fost luaţi la muncā obligatorie. Antisemitismul domnea in Focşani ca şi în toatā ţara.
Contributia comunitatii evreiesti la dezvoltarea orasului
Membrii comunitatii evreiesti din Focsani au construit fabrici si uzine reusind sa-si aduca o contributie importanta la dezvoltarea orasului inca inaintea izbucnirii Primului razboi mondial.
Ei au oferit locuri de munca si si-au vandut produsele in oras si chiar in afara lui, in toata Romania. De cealalta parte, situatia industriasilor evrei care au reusit in afaceri a intarit antisemitismul cetatenilor din oras impotriva membrilor comunitatii, cu toate ca ei duceau o viata modesta fara extravagante.
Fabrici si industrii:
"Tesatura Focsani" Una din cele mai mari si importante fabrici industriale din oras intre anii 1920 si 1940, fabrica textila in care lucrau aproximativ 200 de angajati cetateni ai orasului (evrei si neevrei). Fabrica a fost proprietatea d-lui Buium Strulovici.
Tesatoria "fratii Kahane" - in fabrica lucrau 20 - 30 de lucratori femei evrei si ne-evrei.
Tesatorie si tricotaje - proprietatea lui Feldman si Handman (1938) - aveau 43 de lucratori, cetateni ai orasului.
Fabrica de sapun si lumanari - "STEAUA"
In fabrica lucrau aproximativ 20 de cetateni ai orasului. Fabrica se afla pe strada Regina Elisabeta, fiind in proprietatea d-lui Herman Waitzman ( fost presedinte al comunitatii intre anii 1940 - 1942)
Fabrica de ape gazoase- pe strada Perjoi, proprietatea lui Kornblum & Abramovici
Gradina Publica
Ateliere de biciclete ale fratilor Tobias si Bernard Bernstain (Un atelier pe strada Mare, langa "Moara de Aur" si al doilea langa prefectura).
Firme comerciale:
"La pomul verde" - Manufactura, proprietatea domnului Berl Grinberg
Brutaria "Vadana" pe strada Mare, in apropierea farmaciei "Huzum" proprietatea lui Marcel Rozenberg.
Brutaria "Vander" - pe strada Magheru , proprietatea lui Moise Vander, activa intre anii 1920 si 1944.
Brutaria "Briger" - pe strada Mare.
Benzinaria in centrul orasului, langa piata de masini, proprietatea lui Hanina Bercovici.
Ceasornicarii - In proprietatea : Isack Davidescu, Mendel Bobi Rozenstain, Saines David ,Anghenomen Iulius, Meier Gigell si "Regulatorul"
"La Vulturul de Aur" – Magazin de stofe de croitorie – Strata Lc.Col. Balan 6 in anul 1930, pravalia lui Nahmias Zager
Banci:
In anul 1848 a fost infiintata la Bucresti banca "Marmorosch Blank" in proprietatea domnilor Iakov Marmoros si Mauritiu Blank. Banca "Marmorosch Blank" a avut un numar de 20 de agentii, una dintre ele functionand in orasul Focsani, fiind prima banca care a functionat in orasul Focsani.
Intre anii 1910 si 1929,in orasul Focsani au functionat alte 3 banci in proprietate evreiasca. Aceste institutii au rezistat pana in anul 1929 cand a izbucnit recesiunea economica care a lovit Romania. Bancile au dat faliment si si-au inchis portile.
Banca "Focsani"- Aceasta banca oferea imprumuturi tuturor cetatenilor orasului.Aceasta banca avea ca director pe d-nul Aaron Grinberg si pe d-nul Diamant.
Banca "Creditul marunt" a avut ca director pe Dr. Horatiu (Bibi) Copolovici si acreditata de Joint. Banca dadea imprumuturi fara dobanda proprietarilor de ateliere si firmelor mici. Clientii bancii erau in exclusivitate evrei.
Banca "Kirmayer & Co.Soc. " - in proprietatea d-lui Herman Kirmayer. Aceasta banca avea un renume deosebit si oferea credite tuturor cetatenilor orasului. In anul 1929 in timpului recesiunii economice din Romania, banca a dat faliment. Ca rezultat al situatiei dificile care s-a creat, Kirmayer nu a putut returna banii clientilor lui. Datorita presiunii in care s-a aflat, dnul Kirmayer s-a sinucis. Kirmaier se afla inhumat in cimitirul evreiesc din oras.
Societati cooperative de credit si economie - cooperativa "Furnica" - a meseriasilor israeliti din Focsani.
Restaurante
Restaurantele evreiesti reprezentau locul de distractii pentru familiile orasului, in special sambata seara si in serile de vara in general. Restaurantele cu gradina erau in permanenta pline. Pentru a-si atrage clientii, proprietarii restaurantelor invitau orchestre speciale.
Terasa "Regal" - proprietatea lui Herman Stainer -
"La Regal la terasa este muzica aleasa. Preturi mici si vinuri bune,fac localului renume."
Aceasta terasa a functionat din anul 1935.
"Sotir si Bentin" - proprietatea d-lui Ben Tzion Zilberman (1886-1956) din anul 1932. Acest restaurant a fost unul dintre cele mai renumite localuri din oras.
"Ca la Bentin la gratar - e un lucru foarte rar. Toata lumea buna - la Bentin s-aduna".
Gustul mititeilor, al antricoatelor si altor specialitati nu le-am simtit niciodata in viata, asa cum am simtit la restaurantele Bentin si Regal. Restaurantul pentru noi facea parte din copilaria noastra, cand veneam cu parintii sa luam masa de seara.
"La Napoleon" - cafeneau lui Iacovson si Brener - unde se incheiau afaceri, se juca table si biliard.
"Galateanu" - Restaurant care a rezistat pana in anul 1950, fiind pozitionat pe strada Grigore Balanescu.
"La Hanu' Balan" - langa pescaria veche,proprietatea familiei Herscovici. (Fiul domnului Herscovici, dr Herscovici locuieste in Natzeret Ilit).
Magazine
"Magazinul Popular" - Magazin mare de galanterie si manufactura pe strada Mare numarul 154, proprietatea lui Haim Rozenberg, apoi dupa moartea acestuia in anul 1933 (aproximativ)magazinul a trecut in proprietatea fiilor Godel - Gustav si Strul Lica Rozenberg.
"Luvru" - Magazin de manufactura pe Strada Mare - proprietatea lui Carol si Iosef Bercovici.
"La Moara de Aur" Magazin de maruntisuri pe strada Mare, proprietatea lui Moritz Moscovici.
"Magazin de delicatese" pe strada Mare in proprieteatea lui Herman Littman - fiul lui, Sami Littman, fiind presedintele organizatiei Macabbi.
Magazin de Coloniale - pe strada Mare a lui Iancu Kaufman condus si de Leonica si Rozica Kaufman.
"La pomul de cafea" - magazin- local pe strada Mare in proprietatea d-lui Bernard Leibovici (1886-1951), tatal doamnei profesoare Ida Knol de la Liceul Evreiesc.
"La Bubulac" - magazin de coloniale si delicatese pe strada Mare in proprietatea d-lui Laibner, tatal lui Silviu Laibner (in prezent locuieste la Ierusalim).
"La Iancu,Iancu "- Tutungerie si lustragerie - deasemenea pe strada Mare. (Mare invalid de razboi in Primul razboi mondial-1918)
Tutungeria "Bernard Leibovici", invalid de razboi pe strada Garii no. 4. Fiul lui, regretatul Tobi Leibovici - Tuvia Lavi , a fost o personalitate remarcabila in armata israelului (locotent colonel) si in viata civila - fost presedinte al Rotery Israel. A depus vasta activitate de voluntariat si a avut timp sa fie si un excelent bunic al celor 7 nepoti.
"La doi cocosi de aur" - manufactura pe strada Mare no. 168, proprietatea d-nului Solomon Herscovici.
"La doi cocosi" - manufactura pe Strada Mare proprietatea domnilor Aron Herscovici si Iehiel Cahane.
"La cocosi" - pravalie de maruntisuri in piata Munteni, proprietatea domnului Blumenfeld.
"Catz" - manufactura pe strada mare - proprietatea domnului Hary si Natan Goldenberg.
Bacania Gruper - pe strada Mare.
Bacania Mare a lui Spigelman - pe strada Mare.
Imbracaminte - in Piata Moldovei - proprietatea lui Leon Waismann.
Libraria "Lumina" - proprietatea d-nului Mielu Segal.
De mentionat numele pictorului Moritz Grinberg care cu talent si maiestrie a executat toate firmele si reclamele in orasul Focsani. Fiii lui, David si Itzhak (Pitica) si ficele gemene Silvi si Miri locuiesc impreuna cu familiile lor in Israel.
Bacaniile lui Stocler Iancu, Vainer Iancu , Max Zoller, Goldstain Uzias, Grinfeld Iacob, Goldstain Adolf, Abramovici Ilie, Etes Moise, Hehter Herman
Am fost printre primii:
In 1919, Herman Steiner a deschis primul cinematograf in oras, cinematograful “Regal”.
Acesta a reprezentat o distractie noua pentru toata populatia orasului ,mai ales pentru elevi si tineret.
Acolo rulau filme romantice si comedii: “ Dama cu camelii”, Ana Carenina”, “Stan si Bran “ ,” Moartea in vacanta”, avand un succes enorm.
Pretul de intrare la cinematograf era:
12 lei loja seara, si 8 lei la loja ziua,
3 lei stal 1 seara, si 2 lei in stal 1 ziua,
2 lei stal 2 seara, si 1,5 lei in stal 2 ziua,
1,5 lei la balcon seara, si 1,25 la balcon si 1 leu la galerie
Ulterior s-a infintat al doilea cinematograf - "Lido" in proprietatea domnului Heinrih Israel
Hotel "Bristol" - Primul hotel din oras. A fost infiintat in anul 1913 de catre Meir Koffler. Hotelul se afla in apropierea bancii "Focsani" si a cofetariei " Napoleon" pe strada Mare.
Hotel "Central" - in proprietatea domnului Calmanovici Moritz.
Hotel "Splendid" - pe strada I.C. Bratianu - spre gara - in prop. familiei Klein
Aceasta perioada mai mult sau mai putin linistita se termina odata cu intrarea Romaniei in razboi alaturi de Germania nazista , impotriva U.R.S.S.
Incepe o peroada grea in special pentru evrei, cu o propaganda antisemita bazata pe minciuni, care da nastere la suferinte grele pentru comunitatea din Focsani.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu